Hramul satului Călinești
Biserica „Sfântul Nicolae", satul Călinești
Sărbătoarea patronului bisericii — slujbă, mese festive și întâlniri între consăteni și cei plecați acasă.
Prezentare
Trei sate, o comună
Așezată în partea de nord-vest a Republicii Moldova, în raionul Fălești, comuna Călinești se află la circa 144 km de Chișinău, 57 km de Bălți și 22 km de orașul Fălești. Reunește localitățile Călinești, Chetriș și Hîncești pe o suprafață totală de aproximativ 9.550,42 ha, cu circa 3.219 locuitori — Călinești 1.633, Chetriș 967 și Hîncești 619. Simbolul „trifoiului” din identitatea comunei reprezintă cele trei sate unite, cu forme inspirate de cursul râului Prut.
Satul Călinești
1.053 gospodării · 1.633 locuitori · 4.657,32 haSediul primăriei, gimnaziul „Gh. Vrabie", două grădinițe, casa de cultură, biblioteca și postul de pompieri voluntari.
Satul Chetriș
576 gospodării · 967 locuitori · 1.844,37 haGrădinița, centrul de sănătate, gimnaziul oficiul poștal, biblioteca publică și un centru CUPS pentru deservirea cetățenilor.
Satul Hîncești
399 gospodării · 619 locuitori · 3.048,73 haOficiul poștal și un centru CUPS pentru deservirea cetățenilor.
Istorie
Trei începuturi, o comună
Fiecare sat are propria dată de naștere în documente — 1429, 1772 și 1803 — și propriul drum, până la unirea din 2025.
Cel mai vechi dintre cele trei sate. Numele de azi vine din Calinouți, cum apare într-o carte domnească de acum aproape șase secole. Dar oamenii trăiau pe aceste locuri cu mult înainte să existe documentul care le dă un nume.
-
2000 î.Hr.
Primii oameni pe moșia satului
Lucrau pământul și creșteau vite. Ridicau case de lemn cu unul și două etaje, cu pereții unși cu lut, și erau meșteri olari — își împodobeau vasele cu brâuri pictate în alb pe fundal roșu.
-
sec. II
Două sate și un tezaur îngropat
După cucerirea Daciei de către romani se formează aici două sate, care fac negoț cu orașele Imperiului. Un localnic înstărit îngroapă lângă o movilă de la marginea satului 346 de monede romane de argint de pe vremea împăratului Antoninus Pius — se vede, în preajma unei năvăliri. Satele au ars la venirea hunilor.
-
1429
Prima atestare documentară — 10 februarie
Alexandru cel Bun dăruiește soției sale, cneaghina Marena, „satul Calinouți”. Documentul e păstrat în culegerea lui M. Costăchescu, iar istoricul Al. Gonța arată că Calinouții sunt chiar Călineștii.
-
1601
Satul reapare în documente
După aproape două secole de tăcere, la 12 martie domnitorul Ieremia Movilă întărește satul nepoților lui Drăghici Romîșcel. Urmează un veac în care moșia trece din mână în mână — de la Gramă și Catrina Canta până la Manuk-bei.
-
1813
Nouăsprezece gospodari trec Prutul
La 19 iunie, nouăsprezece gospodari din Călinești, Drujineni și Hîncești, cu soțiile și copiii, se ridică asupra grănicerilor care păzeau de un an frontiera pe Prut, leagă burduf cinci cazaci și trec râul pe trei plute, ajutați de oameni de pe malul celălalt. A doua zi cazacii au fost lăsați liberi. Cu un an înainte se ridicase prima biserică a satului, din lemn.
-
1835
Anul cu nouă centenari
Un document de arhivă consemnează că satul n-a avut niciodată atâția oameni de 100 de ani ca atunci — nouă. Între ei, Maria Ababii, Ion Grosu, Vasile Pascaru și Maria Ungureanu.
-
1861–1877
Se deschid școlile
Întâi școala bisericească parohială, apoi cea ministerială, de o clasă. Învățătoarea Natalia Agapiev instruia singură 22 de elevi și avea grijă și de bibliotecă — 171 de cărți. De atunci, școala din sat a dat țării peste 3.000 de absolvenți.
-
1941–1945
Numele de pe monument
Sute de călinesteni sunt mânați pe front și își găsesc moartea pe meleaguri străine. Numele celor răpuși în lupte sunt înscrise pe monumentul înconjurat de arbori decorativi de lângă Palatul de cultură. Cartea le-a păstrat așa cum stau pe piatră — cu inițiala prenumelui:
- G. Bengovschi
- I. Boboc
- I. Borcan
- F. Bordian
- I. Burlacu
- S. Boubătrîn
- D. Carp
- F. Chiriac
- I. Chiriac
- P. Cojucari
- A. Glodnițchi
- G. Cortișeu
- I. Covalenco
- A. Ghemu
- A. Gherman
- C. Gherman
- I. Gherman
- N. Gherman
- V. A. Gherman
- V. G. Gherman
- A. Gîlcă
- G. Gîlcă
- V. Huzun
- I. Iordache
- S. Lelic
- S. Logan
- A. Lungu
- C. Lungu
- V. Lungu
- I. Marcu
- P. Marcu
- A. Melnic
- I. Morarencu
- P. Morarencu
- G. Munteanu
- I. Munteanu
- G. Negoiță
- M. Negoiță
- P. Negrii
- V. Negrii
- V. Panică
- D. Pantea
- I. A. Pantea
- I. V. Pantea
- N. Pantea
- I. G. Pascaru
- I. N. Pascaru
- P. Pascaru
- V. G. Pascaru
- V. N. Pavlov
- I. Pavlov
- F. Porovici
- I. Prihodco
- I. Rodnițchi
- N. Rotaru
- V. Rotaru
- A. Sima
- N. Strat
- C. Șalaru
- S. Talmaci
- V. Telepcic
- I. Tofan
- V. Tofan
- F. Trofim
- I. Usic
- T. Velinicov
- F. Vrabie
- I. Vrabie
- I. Zamari
-
1946–1949
Foametea și deportările
După război vine marea foamete, apoi deportările: 27 de familii din Călinești au fost duse în Siberia — familii întregi, cu câte cinci sau șapte copii. Cartea care le pomenește notează că autoritățile nu s-au grăbit să înregistreze nenorocirea: lista exactă a deportaților din sat lipsește până azi.
Dintre cele 27 de familii, cartea apucă să numească șapte:
- Constantin Boubătrîncu soția și 2 feciori
- Constantin Ghermancu soția
- Vasile Ghermancu soția și 5 copii
- Vladimir Maievschicu soția și 3 copii
- Vasile Morarencucu soția și 3 fiice
- Ion Rodnițchicu soția și 4 copii
- Mihail Sosincu soția și 7 copii
-
1990
Un fiu al satului semnează stema țării
Stema de Stat a Republicii Moldova, adoptată în 1990, îl are printre autorii concepției și realizării ei pe Gheorghe Vrabie, născut la Călinești. Gimnaziul din sat îi poartă astăzi numele.
-
2025
Trei sate, o primărie
Comuna Călinești — până atunci formată din satele Călinești și Chetriș — se unește de bunăvoie cu Hîncești. E prima amalgamare voluntară din Republica Moldova, iar Călinești rămâne centrul administrativ, acum al trei sate.
Numele locurilor. Despre istoria satului vorbesc și microtoponimele lui: Hîrtopul Ganului, Fîntîna de Curte, Fîntîna Doamnei, iazul La Tureatcă, pădurea La Șuvăț. Izvorul „Fîntîna Doamnei” a fost pictat chiar de Gheorghe Vrabie, fiul satului.
„În genere, spun bătrânii, Chetrișul de aceea și se numește Chetriș, că a apărut pe un loc pietros și nisipos.” De-a lungul celor două secole și jumătate de existență, satul a purtat și numele Chetroasa, Chetros, Petriș și Chitriș.
-
mil. IV î.Hr.
Vatra de sat de pe Camenca
Pe malul stâng al râului, arheologii au dat peste vatra unui sat părăsit, locuit în mai multe rânduri de-a lungul mileniilor. Se găsesc acolo bucăți de lut ars, oale și străchini sparte, oase de animale și de oameni — între secolele X și XIII aici era un cimitir.
-
1772–1773
Prima atestare documentară
Localitatea apare în documente cu 23 de curți. Apoi dispare din nou din atenția textelor scrise, pentru trei decenii.
-
1803
Sat al Mănăstirii Cetățuia
Reapare în acte ca proprietate mănăstirească. Zece ani mai târziu avea o biserică de nuiele, unse cu lut, și ținea de județul Iași.
-
1814
Preotul cu desagii
Aici își află refugiul preotul Matvei Sinchevici, văduv, fugit din satul Cuconești cu fiica sa de cinci ani și numai cu niște desagi. Cartea observă sec: „E mai puțin important de ce fugise — importantă e noua atestare, cu această ocazie, a Chetrișului”.
-
1817
Patruzeci de gospodării
Un sat mic, care își adăuga pe an câte două-trei bordeie. Până la Ciuciulea, cea mai mare așezare din nord, se mergea pe jos o oră și jumătate.
-
1902
Se deschide școala de alfabetizare
„Cam astfel trece satul hotarul secolelor XIX și XX.” Peste două decenii, instituția română „Casa Noastră” împroprietărește 176 de locuitori cu 659 ha de pământ — și viața parcă pornea pe o albie nouă.
-
1941–1947
Războiul, foametea, deportarea
Patruzeci și doi de bărbați din Chetriș cad în război — „războiul din 1941–1945 vine cu pîrjol asupra Chetrișului”:
- M. G. Baciu
- A. C. Boroșanu
- G. N. Bultea
- G. C. Cazacu
- S. N. Cazacu
- G. V. Cojocaru
- D. N. Condru
- I. I. Condri
- I. I. Condri
- I. I. Condri
- I. V. Covașniuc
- A. F. Cumpănici
- A. N. Cumpănici
- M. I. Cumpănici
- M. V. Cumpănici
- M. G. Grosu
- G. I. Harcenco
- F. I. Hurduza
- I. G. Iacoviță
- M. D. Iacoviță
- S. D. Iacoviță
- N. G. Juc
- N. O. Losev
- G. P. Lupașcu
- S. P. Lupașcu
- I. I. Malai
- A. M. Mencicov
- M. F. Mencicov
- I. C. Munteanu
- A. A. Nastas
- A. G. Nilici
- V. F. Pascaru
- N. I. Perdevară
- G. F. Pîrgu
- F. I. Rusu
- M. F. Rusu
- M. V. Rusu
- T. F. Sanicov
- V. G. Svistun
- E. I. Teșcureanu
- I. A. Teșcureanu
- V. I. Teșcureanu
Urmează foametea, în care mulți săteni mor de subnutriție, apoi deportarea familiei lui Mihail Cumpănici, cu soția și doi feciori. „Nu mult după aceea pe capul oamenilor vine și colectivizarea.”
-
1956
Un mic spital rural
Apare în sat un spital, iar peste încă un deceniu câteva ateliere de prestare a serviciilor. Astăzi satul stă tot într-o „salbă de sate înșirate ca niște mărgele pe-un fir de drum”, de-a lungul Prutului.
-
anii 1990
Pământul se întoarce la oameni
După destrămarea colhozurilor, țăranii își primesc cotele de pământ. Cei mai mulți aleg să nu le lucreze răzleț: se asociază în SRL „Gruprijor-Agro” și lucrează în comun.
-
2025
Trei sate, o primărie
Chetriș nu se unește cu Călinești — era deja satul lui, în aceeași comună. În 2025 li se alătură Hîncești, în prima amalgamare voluntară din Republica Moldova. Satul care se măsura odinioară în ore de mers pe jos până la vecini are astăzi propriul ghișeu CUPS, la trei kilometri de centrul comunei.
Un sat pe Prut, între Călinești și Drujineni, care o bună bucată de vreme s-a numit Niorcani. În spatele așezării viile urcă pe coline; în față se așterne lunca lată dintre Camenca și Prut, „cârpită cu bălți bogate în pește”.
-
1803
Prima atestare documentară
Satul e consemnat în Uricarul — deși ca vatră umană ființa demult. A rămas multă vreme modest și mic, bântuit adesea de boli.
-
1904
„Gâncești sau Niorcani"
Așa îl consemnează Zamfir Arbore în Dicționarul geografic al Basarabiei: sat în valea Prutului, între Călinești și Drujineni, făcând parte din volostea Balatina. „Sunt vii și grădini cu pomi.”
-
1933
Școala din Hîncești-Niorcani
Din cei 323 de copii de vârstă școlară, 117 frecventau lecțiile, instruiți de învățătorii Alexandru Ursache și Constanța Mihalache.
-
1941–1949
Douăzeci și unu de nume
Al doilea război mondial curmă viața a 21 de bărbați din acest „sătuc pașnic de pe Prut”. Numele lor sunt incluse în letopisețul gloriei militare — cel mai tânăr, Leon Catană, avea douăzeci de ani.
- Mihail Balan1900–1944
- Gheorghe Butnaru1908–1945
- Constantin Camerzan1900–1945
- Leon Catană1925–1945
- Vasile Ceaicovschi1900–1945
- Mina Crasiuc1907–1944
- Alexei Elenițchi1900–1945
- Maxim Farlei1900–1945
- Ion Frumos1921–1945
- Tudor Frumos1900–1945
- Cristofor Gurdiș1923–1945
- Gheorghe Gurdiș1904–1945
- Ion Gurdiș1900–1944
- Vasile Huzun1900–1945
- Gheorghe Păduraru1904–1945
- Tudor Popovici1923–1945
- Tudor Samson1908–1945
- Gheorghe Țîncu1921–1945
- Gheorghe Țurcanu1915–1945
- Marian Țurcanu1900–1945
- Vasile Vițu1904–1945
Pentru alți săteni, războiul a continuat în zile pașnice: au fost duși cu vagoane zăvorâte tocmai în regiunea siberiană Kurgan:
- Gheorghe Ani
- Grigore Ani
- Vera Ani
- Eugenia Chiaburu
- Ion Chiaburu
- Ion Ciobanu
- Lidia Ciobanu
- Maria Ciobanu
- Tatiana Ciobanu
- Afanasie Corj
- Nina Corj
- Tereza Corj
- Boris Șenter
- Meneșa Șenter
-
sec. XX
Decenii de muncă pentru colhozul din Călinești
Împărțiți în două brigăzi, oamenii din Hîncești au făurit zeci de ani averea colhozului „Pogranicinik” („Grănicerul”) din Călinești — alegându-se cu o creșă, un club cu aparat de cinema, un punct medical și o școală de opt ani. La sfârșitul secolului, biserica satului a revenit întru slujba lui Dumnezeu.
-
2002 → 2025
Despărțirea și revenirea
Până la reforma administrativ-teritorială din 2002, Hîncești ținea de primăria Călinești. S-a desprins atunci ca primărie de sine stătătoare — iar în 2025, prin amalgamare voluntară, s-a întors alături de Călinești și Chetriș. Nu o unire nouă, ci o revenire.
Datele istorice provin din Localitățile Republicii Moldova: itinerar documentar-publicistic ilustrat (Fundația „Draghiștea”, Chișinău) — articolele despre Călinești și Chetriș semnate de Victor Ladaniuc, cel despre Hîncești de Vladimir Nicu și Gheorghe Șova.
Economie
Potențial economic
Economie preponderent agricolă, cu terenuri prelucrate individual și de agenți economici specializați.
5.605 ha
Terenuri agricole
2.841 ha
Fond forestier
1.527
Contracte de arendă
Structura terenurilor comunei: agricole 5.605,82 ha · fond forestier 2.841,39 ha · construcții și amenajări 674,30 ha · fondul apelor 335,27 ha · transport și comunicații 40,34 ha · destinație specială 53,30 ha. Din cele 1.527 de contracte de arendă, 26 sunt încheiate de primărie cu agenți economici, iar 1.501 între proprietari individuali.
Lista agenților economici
Entitățile juridice înregistrate în comună.
- Agro Lux-Alva SRL , Agricultură, Hîncești
- Agrocirprim SRL , Agricultură, Călinești
- Agrocontab SRL , Agricultură, Călinești
- Agromorcov SRL , Agricultură, Hîncești
- Agrovicta-NORD SRL , Agricultură, Călinești
- Chiriac Trans SRL , Transport, Călinești
- Cîmpia cu Spice SRL , Agricultură, Călinești
- Danichitandri SRL , Comerț, Chetriș
- Gruprijor-Agro SRL , Agricultură, Chetriș
- Iaralandi SRL , Comerț, Hîncești
- Jornea Ion GȚ , Agricultură, Chetriș
- Lactavia Com ÎI , Colectarea laptelui, Hîncești
- Manoli Alexandr GȚ , Agricultură, Hîncești
- Nurecano-AGR SRL , Agricultură, Călinești
- Pamiris-AGRO SRL , Agricultură, Călinești
- Sosin Igor GȚ , Agricultură, Chetriș
- Teșcureanu Mihail GȚ , Agricultură, Chetriș
- Valsor-Agro SRL , Agricultură, Hîncești
- Vestire-AGRO SRL , Morărit, Călinești
- Vivev Construct SRL , Comerț, Călinești
Sărbători și tradiții
Sărbătorile care ne adună
De la hramurile satelor la colindele de iarnă și mesele de Paști, aceste tradiții ne aduc împreună și păstrează vie identitatea comunității unite.
Hramul satului Chetriș
Biserica din satul Chetriș
Hramul satului, la sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae (aducerea moaștelor) — slujbă, mese festive și întâlniri între consăteni.
Hramul satului Hîncești
Satul Hîncești
Sărbătoarea patronului bisericii din Hîncești — data exactă se confirmă cu primăria.
Hramul Mănăstirii Tureatca
Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului", satul Călinești
Pelerinaj și sărbătoare la mănăstirea de maici din pădure, de Acoperământul Maicii Domnului.
Festivalul „Ștefan cel Mare și Sfânt"
Mănăstirea Tureatca, satul Călinești
Sărbătoare de suflet cu slujbă, program cultural și evoluția ansamblurilor folclorice ale comunei.
Sărbătorile Pascale
Toate satele comunei
Slujba de Înviere, încondeierea ouălor și mesele tradiționale de Paști, după calendarul ortodox.
Sărbătorile de iarnă
Toate satele comunei
Colinde, urături, jocul caprei și al ursului și pomul de Crăciun în centrul comunei — de Crăciun și Anul Nou.
Ziua comunei Călinești
Centrul satului Călinești
Concert, târg meșteșugăresc și spectacol al ansamblurilor „Călineștencele" și „Lunca Prutului".
Datele exacte ale sărbătorilor se anunță anual în secțiunea Noutăți.
Pentru vizitatori
Puncte de interes
Obiective, monumente și locuri de interes din comuna Călinești și din împrejurimi.
Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului”
Fondată în 1774, redeschisă în 1992 și reorganizată în 2005 ca mănăstire de maici. Se află la circa 3 km de sat, în mijlocul pădurii — loc de pelerinaj și gazdă a festivalului dedicat lui Ștefan cel Mare.
Biserica „Sfântul Nicolae”
Ridicată în 1885, domină cimitirul satului. Este înscrisă în Registrul monumentelor ocrotite de stat al Republicii Moldova (nr. 1089).
Monumentul eroilor căzuți (1941–1945)
Ridicat în 1975 în memoria a 141 de consăteni căzuți în război. Loc de comemorare anuală, lângă Casa de cultură. Înscris în Registrul monumentelor ocrotite de stat (nr. 1090).
Monument al naturii „Călineștii Mici”
Arie naturală protejată
Monument al naturii „Călineștii Mici”
Sector silvic protejat de 7 ha, cu stejar pufos ( Quercus pubescens ) — unul dintre cele mai nordice arborete de acest fel din Republica Moldova.
Gimnaziul „Gheorghe Vrabie”
Reper local
Gimnaziul „Gheorghe Vrabie”
Instituția de învățământ din Călinești poartă numele lui Gheorghe Vrabie, autorul Stemei de Stat a Republicii Moldova.
Parcul Generațiilor
Spațiu public multifuncțional pentru recreere și interacțiune între generații, amenajat cu scenă de vară.
Rezervația „Pădurea Domnească”
Rezervație naturală
Rezervația „Pădurea Domnească”
Rezervație științifică din 1993, în lunca Prutului — una dintre cele mai vechi păduri de luncă din Europa.
Lunca Prutului și râul Camenca
Peisaj natural
Lunca Prutului și râul Camenca
Peisaj de luncă cu bălți și lacuri bogate în pește. Camenca, afluent al Prutului, traversează satul Chetriș.
Obiectivele pe hartă
Instituții publice și puncte de interes din comună. Apasă pe un marcaj — sau pe localizarea unui obiectiv de mai sus — pentru a-l găsi pe hartă.
Legendă
Oameni de seamă
Personalități din comună
Cele trei sate au dat țării artiști, savanți, medici și sportivi recunoscuți. Apasă pe oricare pentru biografia completă.
Satul Călinești, comuna Călinești
Gheorghe Vrabie
Autorul Stemei de Stat a Republicii Moldova
Află mai multe
Satul Călinești, comuna Călinești
Anatol Magdîl
Artist al Poporului · Maestru coregraf
Află mai multe
Satul Călinești, comuna Călinești
Iurie Negoiță
Artist al Poporului · Actor
Află mai multe
Satul Călinești, comuna Călinești
Larisa Turea
Jurnalistă și critic de artă
Află mai multe
Satul Călinești, comuna Călinești
Daniel Procopciuc
Campion la armwrestling
Află mai multe
Satul Hîncești, comuna Călinești
Anatol Vițu
Muzician · Orchestra „Lăutarii”
Află mai multe
Satul Hîncești, comuna Călinești
Margareta Curtescu
Poetă și critic literar
Află mai multe
Satul Hîncești, comuna Călinești
Pavel Bălan
Cineast și fotograf
Află mai multe
Satul Chetriș, comuna Călinești
Gheorghe Russu
Medic · Asigurările de sănătate
Află mai multe
Satul Chetriș, comuna Călinești
Tudor Leahu
Doctor în economie
Află mai multe
Satul Chetriș, comuna Călinești
Eugenia Cimborovici-Teodoreanu
Poetă și interpretă
Află mai multe
Satul Chetriș, comuna Călinești
Ala Menșicov-Vutcărău
Actriță
Află mai multe