Margareta Curtescu

Poetă și critic literar

Poetă, critic literar și eseistă. A predat peste trei decenii la Catedra de Literatura Română și Universală a Universității „Alecu Russo” din Bălți. Autoare a volumelor „Simple bluesuri” și „Eternul Orfeu”.

Margareta Curtescu este poet, critic literar, eseist. S-a născut la 22 septembrie 1960 în familia lui Vasile și a Mariei Curtescu din satul Hîncești, Fălești, Republica Moldova. În anul 1977, după absolvirea Școlii medii din satul Călinești, devine studentă la Facultatea de Filologie (secția Limba și Literatura Română – moldovenească, în epocă) a Institutului Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălți, pe care o absolvă în 1981.

Își începe activitatea pedagogică ca profesoară de limba și literatura română la Școala Tehnico-Profesională nr. 26 din Ungheni, continuând-o la Școala medie nr. 4 și la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din orașul Bălți.

Din 1991, devine titulară a Catedrei de Literatura Română și Universală, Facultatea de Litere, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. În cariera sa universitară, a parcurs toate treptele didactice: de la asistent, lector și lector superior la conferențiar universitar. Este doctor în filologie al Universității „Al. I. Cuza” din Iași, România, cu teza Reflexe ale mitului orfic în literatura română (2004).

Între anii 2011 și 2014 deține funcția de șefă a Catedrei de Literatura Română și Universală a aceleiași facultăți. A semnat mai multe studii și articole științifice de profil.

În perioada 2020-2023, Margareta Curtescu activează în calitate de cercetător științific superior la Muzeul Național de Literatură Română din Chișinău.

Din anul 2021 și până în prezent, este cercetător științific coordonator la Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” a Universității de Stat din Moldova. Membră a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și a Uniunii Scriitorilor din România.

În perioada 1995-2008, a fost redactor asociat la revista literară Semn (Bălți). A publicat versuri, articole de critică literară, eseuri în reviste din țară și de peste hotare. Participantă la evenimente literare în Republica Moldova, România, Slovacia. Prezentă în reviste, volume colective și antologii de poezie apărute în țară și peste hotare. Opera: Poezie : Prinsă între clamele speranței (col. Prima verba). Chișinău: ARC, 1997; Simple bluesuri. Chișinău: Cartier, 2003; Iubirea altfel. Chișinău: Cartier, 2013, 2016; Inima desenată pe cer (prefață de Ioan Holban). Iași: Junimea, 2018; Antologii de versuri: în piața dante (antologie). București: Vinea, 2014; poèmes obliques (trad. de Victoria Sicorschi). Bucarest: Vinea, 2015; Echinoxul de toamnă (antologie). Iași: TipoMoldova, Critică literară, eseu: Eternul Orfeu (col. Opera aperta). Chișinău: Știința, 2005; Critici literari și eseiști din Basarabia (1990-2020). Dicționar selectiv. Chișinău: Cartier, 2024. Cărți științifico-didactice (antologii): Proza romantică românească. Prefață, selecție a textelor, note biobibliografice, glosar, concepte operaționale și bibliografie. Chișinău: Știința, 2014; Constantin Negruzzi. Proza romantică. Negru pe alb. Prefață, note explicative, glosar și bibliografie. Chișinău: Știința, 2023. Cărți în colaborare: Femeia în labirintul istoriei. Chișinău: Știința, 2003; Dialogues francophones, Vol. I. Tipografia din Bălți SRL, 2012; Manuscrise de Dimitrie Balica comisul. Chișinău, 2013; Kafka sau Alegoria omului modern. Note de curs. CEP USM, Chișinău, 2015.

Margareta Curtescu face parte din generația de scriitori basarabeni afirmați după anii 1990, generație care a contribuit la reconectarea literaturii din Republica Moldova la spațiul cultural românesc și european. Activitatea sa îmbină trei direcții principale:

  • creația poetică
  • critica și istoria literară
  • cercetarea universitară și filologică

Această dublă identitate – de poet și cercetător – îi conferă un loc aparte în literatura contemporană.

Particularitățile poeziei

Critica literară remarcă în poezia Margaretei Curtescu:

  • o lirică reflexivă și confesivă
  • explorarea temelor iubirii, timpului, memoriei și identității
  • simboluri culturale și mitologice, în special mitul lui Orfeu
  • un limbaj sobru, rafinat și metaforic
  • echilibrul dintre sensibilitatea feminină și dimensiunea intelectuală a discursului poetic

Volume precum Simple bluesuri, Iubirea altfel și Inima desenată pe cer ilustrează maturizarea unei voci lirice care cultivă meditația asupra condiției umane și a destinului creatorului.

Activitatea de critic și cercetător

În domeniul criticii literare, Margareta Curtescu este preocupată de:

  • mitologia și simbolistica literară
  • literatura română modernă și contemporană
  • literatura din Basarabia
  • relațiile dintre literatură, filosofie și cultură

Lucrarea Eternul Orfeu reprezintă una dintre cele mai importante contribuții ale sale, dezvoltând cercetările începute în teza de doctorat privind permanența mitului orfic în literatura română.

De asemenea, dicționarul Critici literari și eseiști din Basarabia (1990–2020) constituie o lucrare de referință pentru istoria criticii literare basarabene contemporane.

Activitatea universitară

Timp de peste trei decenii, Margareta Curtescu a format generații de profesori, filologi și cercetători la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. Activitatea sa didactică s-a concentrat asupra:

  • istoriei literaturii române
  • teoriei literaturii
  • literaturii universale
  • mitocriticii și hermeneuticii textului literar
  • Contribuția la viața culturală
  • Pe lângă activitatea universitară și editorială, s-a implicat constant în viața literară prin:
  • participarea la festivaluri și colocvii internaționale
  • colaborarea cu reviste literare din Republica Moldova și România
  • promovarea literaturii române contemporane
  • activitatea editorială și de cercetare în instituții academice
  • Importanța operei

Opera Margaretei Curtescu se remarcă prin îmbinarea creației artistice cu rigoarea cercetării științifice. Ea aparține categoriei intelectualilor care au contribuit atât la dezvoltarea literaturii contemporane, cât și la consolidarea studiilor filologice din Republica Moldova. Prin volumele de poezie, studiile critice, edițiile comentate și lucrările didactice, a avut un rol important în promovarea patrimoniului literar românesc și în formarea noilor generații de specialiști.